- zgáibã
- s. f., g.-d. art. zgáibei; pl. zgáibe
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
zgáibã
Look at other dictionaries:
zgaibă — ZGÁIBĂ, zgaibe, s.f. 1. Bubă mică, rană, zgârietură care a început să prindă coajă. ♦ Coajă care se formează pe o rană prin închegarea sângelui; zgancă. 2. (pop.) Boală de ochi. 3. (pop.) Boală a vitelor, constând în apariţia unor bubuliţe pe… … Dicționar Român
bubă — BÚBĂ, bube, s.f. 1. Nume generic dat umflăturilor cu caracter purulent ale ţesutului celular de sub piele. ♢ expr. A umbla cu cineva ca cu o bubă coaptă = a menaja pe cineva. (fam.) S a spart buba = s a dat totul pe faţă; s a dezvăluit totul. ♢… … Dicționar Român
zgancă — ZGÁNCĂ, zgănci, s.f. (reg.) Crustă care se formează pe o rană, pe o bubă etc.; zgaibă (1). – et. nec. Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX 98 ZGÁNCĂ, zgănci, s.f. (Mold.) zgancă; abces. (din magh. gáncs; cf. ucr. ganč + s expresiv şi … Dicționar Român
zgăibuliţă — ZGĂIBULÍŢĂ, zgăibuliţe, s.f. Diminutiv al lui zgaibă. – Zgaibă + suf. uliţă. Trimis de valeriu, 02.06.2003. Sursa: DEX 98 zgăibulíţă s. f., g. d. art. zgăibulíţei; pl. zgăibulíţe Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar ortografic … Dicționar Român
bubiţă — BUBÍŢĂ, bubiţe, s.f. Bubuliţă. – Bubă + suf. iţă. Trimis de valeriu, 03.04.2008. Sursa: DEX 98 BUBÍŢĂ s. (med.) bubuliţă, (pop.) zgaibă, zgră bunţă. (Are o bubiţă pe mână.) Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime bubíţă s. f., g. d … Dicționar Român
coajă — COÁJĂ, coji, s.f. 1. Ţesut protector extern al rădăcinilor, tulpinilor şi ramurilor unor plante (lemnoase); scoarţă. ♦ Înveliş exterior al fructelor, al seminţelor etc. 2. Înveliş, tare şi calcaros, al oului. 3. (înv.) Înveliş, tare şi calcaros,… … Dicționar Român
iarbă — IÁRBĂ, (2) ierburi, s.f. 1. Nume generic dat plantelor erbacee, anuale sau perene, cu părţile aeriene verzi, subţiri şi mlădioase, folosite pentru hrana animalelor. ♢ expr. Paşte, murgule, iarbă verde = va trebui să aştepţi mult până ţi se va… … Dicționar Român
sgaibă — sgáibă ( be), s.f. – 1. Rană, rosătură, bubă superficială. – 2. Crustă, coajă. – 3. Demon, termen de ocară. – var. mr. zǵaibă. lat. scăbia, de la scăbĕre a se freca (Cipariu, Elem., 72; Densusianu, Hlr., 133; Puşcariu 1936; REW 7634; cf. în… … Dicționar Român
sgancă — sgáncă ( ắnci), s.f. – Bubă, zgaibă, abces. – var. zgancă, gance, gînci. Mag. gáncs (Scriban), cf. rut. ganč, cu s expresiv şi cu sing. reconstituit după pl. În Mold. var. în Trans. şi Banat. – Der. gînceluit, adj. (Banat, molipsit de sifilis);… … Dicționar Român
zgrăbunţică — ZGRĂBUNŢÍCĂ, zgrăbunţele, s.f. Plantă erbacee din familia compozeelor, cu tulpina ramificată, cu frunze ovale sau eliptice şi cu flori galbene (Lapsana communis). – Zgrăbunţă + suf. ică. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ZGRĂBUNŢÍCĂ… … Dicționar Român
